Loading

Cum m-am intors dupa 30 de zile de Armata Spirituala in Bahamas

Subscribe for more inspiration

to our newsletter

Cum m-am intors dupa 30 de zile de Armata Spirituala in Bahamas

Drumul catre cunoasterea de sine nu este unul presarat numai cu flori de iasomie, cristale si parfum de betisoare. Uneori, pentru a mai indeparta un strat de preconceptii si identificari nefolositoare, trebuie sa dezobisnuim mintea si egoul prin exercitii si practici intense, pentru o perioada indelungata de timp.

An ounce of practice is worth a ton of theory! – Swami Sivananda

_MG_1415

Sunt proaspat intoarsa dintr-o alta experienta ce mi-a schimbat viata, am petrecut o luna de zile intr-un ashram din Bahamas, in care zilnic am practicat timp de 16 ore meditatie, yoga, pranayama, ritualuri, am urmat cursuri de filozofie, am studiat scripturi hinduse si am invatat sanscrita.  Partea cea mai frumoasa? Totul s-a petrecut in paradisul din Bahamas. Puteti vedea primele articole ale acestei experiente aici: http://myexoticdream.net/category/bahamas/


 

Aceasta luna este o incursiune adanca intr-un stil de viata spiritual si autentic, exact asa cum in India antica copiii erau trimisi in ashram si isi petreceau acolo o buna parte din viata, iar abia apoi se alaturau societatii. In acest caz, se spune ca aproximativ 8 ani de practica au fost concentrati in 30 de zile de TTC ( Yoga Teacher Training) sau in ATTC ( Advanced yoga Teacher Training).

Este o pauza pe care o iei de la viata normala, evadezi intr-un paradis exotic, practici o stiinta spirituala autentica si incepi o curatare mentala, emotionala si fizica. Nu este totul numai roz, de cele mai multe ori pentru a scapa de limitari si emotii negative, trebuie sa treci fix prin ele, sa le analizezi si sa te detasezi intr-un final de acele concepte. Este o experienta ce iti schimba cu adevarat viata, iti poate da un nou avant sau impuls catre o directie mai buna, insa important este sa procesezi si sa implementezi cat mai bine aceste schimbari pentru a le putea mentine si in viata de acasa.

_MG_1699

Ce simti intr-o astfel de experienta, ce schimbari se produc cu adevarat dupa o luna petrecuta intr-un mod total diferit de trai decat cel normal, ce realizari si epifanii iti aduc toate aceste ore de practica, mancare vegetariana si energie subtila a unui astfel de loc.

Am tinut un jurnal zilnic, iar acum voi impartasi cu voi ce am scris in ziua cu numarul 30. Ce am simtit in acea seara, in care mi-am luat cateva momente sa fac o comparatie intre universul meu interior din acel moment, si ceea ce se petrecea in lumea mea interioara in urma cu 30 de zile, atunci cand ajunsesem la ashram fara asteptari, deschisa, dar oarecum tulburata emotional. Dupa acest paragraf din jurnal, voi spune cateva cuvinte si despre felul in care ma simt acum, la o saptamana de la intoarcerea acasa . . .

_MG_1084

Dupa 30 de zile . . . 

Zilele trec extraordinar de repede. Mai este o singura zi  in care vom da examentul final si in care vom pleca spre casa.

Nu mai am timp sa ma plang sau sa ma gandesc la altceva. Ultimele zile au fost din ce in ce mai intense, iar acum acest examen ne streseaza pe toti. Chiar radeam astazi cu cativa colegi si spuneam ca ne pierdem tot zen-ul acumulat din cauza invatatului. 

Am insa momente in care ma opresc si reflectez asupra mea. M-am schimbat? Cu siguranta pattern-urile mele de gandire s-au schimbat, gandurile sunt altele parca, mai putine si un pic mai curate. 

ARTIFICII !!!!!!!!!! Scuze, in timp ce scriam aceste randuri, intreaga insula a fost acoperita de focuri de artificii, provenite probabil de la Atlantis. Ne bucuram ca niste copii, parca sunt in cinstea noastra, eroilor de la ATTC, cei ce au reusit sa termine cele 30 de zile de armata spirituala. 

Sa revenim, trebuie sa mai lucrez putin la focus se pare. 

Ma uit la chipurile lui Lory si al Agatei ( prietenele ce m-au insotit in aceasta experienta), sunt senine si zambitoare. Asa ma simt si eu, insa sunt aproape sigura ca nu aveam aceste expresii atunci cand am ajuns. Fiecare avea propriile nesigurante, frici si teme de rezolvat. 

Eu una, am venit cu urmatoarele teme: 

  1. Sa simt si sa aflu ce este cu adevarat iubirea de sine. 
  2. Sa devin independenta emotional. Sa gasesc o cale prin care fericirea mea sa nu mai depinda de elemente exterioare. 
  3. Sa invat sa las controlul asupra situatiilor si evenimentelor din viata mea. Sa invat sa dau drumul lcrurilor ce nu imi folosesc in viata si sa las totul sa curga intr-o armonie universala. 

Simplu nu? :)) Zis si facut ! Va voi spune la sfarsit ce si cum am reusit sa aflu 😛

Astazi ma plimbam cu Lory pe malul oceanului. Era calm si limpede ca un cristal, de un turcoaz ce nu suporta comparatie. Parca era un acvariu. In acel moment mi-a venit in minte o analogie ce m-a facut sa am cateva momente pretioase de beatitudine, gratie si  recunostinta. De ce? Inca de cand am venit in ashram, oceanul a fost extrem de agitat si de tulbure, nici nu am reusit sa intru de prea multe ori deoarece imi era putin frica. Dar acum, de cateva zile, s-a calmat brusc. Asa s-a intamplat si cu mintea si cu emotiile mele. In toate aceste saptamani am fost agitata, ba trista, ba vesela, mintea trancanea incontinuu, am trecut prin tot felul de frici, limitari, preconceptii, dar in ultimele zile, totul s-a asezat. Chiar eram putin speriata ca ma voi intoarce mai dezechilibrata decat am venit:)) Dar cumva, toata acea practica si-a aratat rezultatele brusc si deodata. Acum sunt ca acest ocean, calma, senina, prezenta, fara asteptari, doar SUNT. 

In nenumaratele clase de filozofie hindusa, oceanul este intodeauna dat ca exemplu pentru a intelege concepte greu de digerat, in special atunci cand se vorbeste despre natura mintii. Atunci cand oceanul este agitat, acesta devine tulbure, dar atunci cand valurile inceteaza, putem vedea in profunzimea sa. Asa si cu propria noastra persoana, atunci cand reusim sa ne calmam mintea, doar atunci putem vedea in profunzimea fiintei noastre si putem cunoaste adevarata noastra natura.

Din acest motiv am avut aceasta epifanie in momentul in care am realizat legatura dintre starea oceanului si starea noastra interioara din timpul acestei perioade. A fost un moment magic, in special din cauza ca oceanul a fost prietenul nostru la care apelam de fiecare data cand lucurile deveneau prea intense. Alergam direct din ashram si ma aruncam in apa dorind doar sa ma racoresc si sa scap de toata acea tensiune ce se acumula din cauza claselor intensive dar si din cauza proceselor emotionale ce aveau loc. Si el, dragul, imi dadea o doza de energie noua de fiecare data. Sunt total indragostita de culoarea si de energia lui.

Cum sa descriu in cuvinte starea mea de acum, de dupa 30 de zile practica intensa in acest rezervor de energie pura. Hmm. Sunt linistita, prezenta, optimista, deschisa, neatasata. Simt iubire si daruiesc iubire fara a avea o tinta anume.

Perceptiile si atitudinile mentale imi sunt cu siguranta schimbate. Concepte noi pe care incerc sa le introduc cat mai bine in mintea mea pentru a le putea aplica in viata reala.

Am o stare de prezenta si de seninatate pe care nu le-am mai experimentat niciodata. Simt ca sunt eu dar totodata simt ca sunt mult mai mult decat cred eu ca sunt. Probabil simt o parte din acel sine despre care am tot invatat, acel sine ce nu are limite, ce nu se identifica cu acest corp sau cu aceasta realitate.

Ideea este ca sunt si nu doresc sa intru intr-un proces mental de analiza prea adanc pentru ca imi este frica sa nu pierd starea.  

Maine este examenul si imi voi folosi destul mintea. Acum prefer sa simt, sa fiu si sa observ. . .  

 

_MG_1500

Sa revenim in prezent, cum sunt acum, cum m-a afectat intoarcerea acasa, cu ce am ramas din acea stare si ce noi filozofii de viata am adus cu mine din acea experienta in Paradis:

Am plecat de acolo cu chef de viata. Imi era dor de viata de oras, de iesit, de prieteni, de un pahar de vin, de muzica si de condus. Insa in acelasi timp aveam o noua baza interioara de pe urma careia aveam sa ma bucur de aceste experiente materiale.

Cum ne apropriam in zbor de tinutul romanesc, am inceput sa ma panichez. Daca voi uita tot ce am simtit, tot ce mi-am propus sa practic, tot ce am invatat? Daca voi intra din nou in aceeasi realitate, in loc sa o schimb cu ajutorul acestor noi idei si filozofii de viata?! Le-am intrebat si pe fete cum se simt, Lory a zis ca se simte la fel iar Agata a spus ca i s-a schimbat intreaga viata. Deci fiecare cu treaba ei. Ce era de facut? Sa ma relaxez si sa las lucrurile sa curga, doar asta am si invatat acolo nu?

In primele doua trei zile mi-am pastrat Zen-ul din Bahamas, ca sa ii zic asa. Aveam un entuziasm sa fac chiar si cele mai banale activitati, cum ar fi mersul la notar sau la benzinarie, insa aveam de asemenea si un echilibru, o siguranta interioara ca acum totul este facut dintr-o perspectiva noua.

Au urmat si provocari, normal, deoarece provocarile nu sunt pe o insula inconjurata de apa turcoaz, provocarile te asteapta acasa, cele pe care le-ai lasat aici atunci cand ai evadat in Paradis.

La inceput m-am tinut pe pozitii, iar apoi am cazut in vechile pattern-uri, dar intr-un final mi-am recapatat pozitia. Am realizat ca am avut niste asteptari nerealiste de la mine, nu ai cum sa ramai pe aceeasi vibratie inalta incontinuu. Lectia este insa sa iti amintesti starea si sa revii la ea de cate ori poti si sa o cultivi mai departe.

Astazi va pot spune ca am gasit echilibrul intre starea de acolo si starea de acasa, am o perspectiva mult mai echilibrata si mai detasata fata de tot ceea ce ma inconjoara. Cred ca am invatat sa las controlul si sa las lucrurile sa curga, eu fiind doar un observator. Starea pe care o am nu poate fi descrisa prea bine in cuvinte, este ca si cum ceva in interiorul meu zambeste tot timpul, iar acel zambet este atotstiutor.

_MG_1955

Iar acum, asa cum v-am promis, va spun daca am reusit sa rezolv cele trei teme cu care am plecat spre Bahamas:

  1. Sa simt si sa aflu ce este cu adevarat iubirea de sine. 
  2. Sa devin independenta emotional. Sa gasesc o cale prin care fericirea mea sa nu mai depinda de elemente exterioare. 
  3. Sa invat sa las controlul asupra situatiilor si evenimentelor din viata mea. Sa invat sa dau drumul lcrurilor ce nu imi folosesc in viata si sa las totul sa curga intr-o armonie universala. 

Ca raspuns la aceste trei dorinte, am primit un raspuns general, valabil pentru toate si pentru multe alte teme de viata. Acest raspuns este : DEZIDENTIFICARE.

Intr-o zi Swami-ul ne vorbea despre suferinta. Eu m-am indentificat instant cu subiectul. Dar din acele doua ore de terorie, doua idei m-au impactat, mi-au intrat instant in suflet si au inceput sa isi faca treaba.

  1. Suferinta inceteaza atunci cand te hotarasti sa nu mai suferi.
  2. In momentul in care nu te mai identifici cu acea stare sau ipostaza, esti liber.

Aceasta este adevarata libertate, eliminarea tututor identificarilor nefolositoare din viata noastra.

Stiti probabil ca in filozofia yoga se spune ca noi nu suntem corpul, nu suntem mintea, etc. Este folositor insa macar sa nu ne mai identificam cu emotiile, cu fricile, limitarile si situatiile ce ne provoaca suferinta.

De la aceasta epifanie a mea am inceput sa simt si ce inseamna adevarata iubire de sine, atunci cand nu te limitezi prin diferite identificari, realizezi ca esti perfect. Dupa ce nu te mai identifici si nu te mai legi de diverse situatii si perosane, fericirea ta depinde doar de tine, de nimeni altcineva. Din postura de dezidentificare, devii prezent si castigi o stare naturala de abandonare.

_MG_2012

 

Sper sa va foloseasca si voua realizarile pe care le-am avut in acel loc magic si va indemn sa reflectati asupra lor, cine stie, poate se planteaza o samanta ce se va transforma intr-o credinta benefica pentru viata voastra.

Nu uitati, dezidentificare si abandonare!

O schimbare in viziunea asupra vietii se poate face doar printr-o practica indelungata  sau printr-o armat spirituala de acest gen, prin care intr-un timp scurt iti dresezi pur si simplu mintea sa reactioneze diferit la stimuli. 

Pentru mine cu siguranta a fost o experienta ce mi-a schimbat viata iar acum este treaba mea sa mentin acele stari si idei prin practica, practica si iar practica.

#myexoticdream

#bahamasinnerjourney

_MG_1470

_MG_1662

 

Padmakshi

Padmakshi

I believe in a perfect life, a traveller's life, searching and finding beauty and energy in everything

LEAVE A COMMENT